In fiecare an observ aceeasi situatie ciudata pe piata pepenilor. Si anume – cu cat pepenele e mai prost (toamna) cu atat el costa mai mult. Cu cat e mai bun (vara), cu atat costa mai putin. In mod curios, in cazul sau (si uneori si al altor fructe), nu principiul calitatii dicteaza pretul, ci principiul “raritatii”.
Uneori si noi procedam precum vanzatorul de pepeni. Calitatea, valoarea noastra intrinseca o apreciem, de multe ori, la pret redus. Punem insa mai mult accent pe masca, pe “fals”, si pentru asta cerem luna de pe cer.
Am scris despre acestea in articolul de pe Empower.
