Am pus ieri o parte dintr-un interviu al lui Bruno Medicina pentru Business-Edu Magazine. In continuare o alta parte, legata de un subiect ‘drag’ mie, cel al trainingurilor si modul in care ele sunt livrate pe piata la noi.
“Exista o presiune imensa sa fim bagati cu totii in acelasi tipar de gandire si de comportament, folosind strategii standard si procedeuri ultraverificate. Cand aud de la tineri ca cea mai mare ambitie este sa fie angajati la stat sau la o corporatie si tot ce fac este sa depuna CV-uri, imi vine sa ii iau la suturi in fund ! Ce naiba, nu imi vine sa cred ca, mai ales astazi cand ai 20 de ani si ai atatea posibilitati cu care ai putea sa ai intr-adevar un impact asupra lumii, unii – cea mai mare parte de fapt – prefera sa stea la coada “folosind o singura coarda”.
Asta bineinteles se verifica si in training - fara sa vorbim despre cei care urmeaza traininguri numai sa aiba cat mai multe diplome de bagat in CV- chiar si cei care se implica mai mult au in permanenta o atitudine gen “Spuneti-ne cum se face, da-ti ne o lista de instructiuni”. Si le e foarte greu sa accepte faptul ca – in timp ce e important sa stii ce este de stiut si sa nu pierzi timp sa reinventezi roata – adevarata crestere, adevarata satisfactie o ai cand gasesti intr-adevar calea de a-ti exprima unicitatea.
Toata munca mea de trainer si coach are ca obiectiv impingerea oamenilor afara din zona de confort, eliminarea pe cat posibil a blocajelor care ii tin in loc, astfel incat sa descopere posibilitatile pe care nici nu banuiau ca le-ar putea avea si folosi. Dar daca te limitezi sa repeti ce ai invatat, esti pur si simplu un om de mana a doua. Si “training”-ul, cum am si scris, nu mai este training, ci devine un simplu dresaj. Pe de alta parte, cu atatia traineri-papagal....
Piata de training cum o stim azi, dupa parerea mea va disparea destul de repede, va merge din ce in ce mai mult pe dresaj, si vor ramine pe piata numai niste jucatori mari care o sa faca training la nivel “industrial” si poate niste firme mici pentru niste nise bine delimitate. Eu sincer nu sunt interesat de asa ceva, asa ca o sa ofer in continuare niste seminarii suficient de deosebite pentru a-mi pastra ‘unicitatea’ pe piata.”
Extrem de adevarat…De vreo 2 ani urmaresc si eu mai indeaproape piata de training “corporational” si genul de cursuri ce se ofera (nu vorbesc de alt gen de cursuri de cunoastere interioara si spiritualitate pe care le urmaresc si frecventez de cca. 10 ani). “Dresajul” e atat de vizibil…si asta intrucat cei ce sunt responsabili cu educarea ‘corporatistilor’ de orice nivel (chiar si super high-level !) exact genul acesta de training prefera…din motive usor de inteles…. La un moment dat chiar imi doream foarte mult sa activez si eu aici si probabil ca, fara sa-mi dau seama, as fi devenit un trainer-papagal care ar fi facut dresaj…daca, din fericire, viata nu ar fi avut alte ‘planuri’ cu mine. Acum ma pregatesc insa pentru altceva – tot legat de training dar, asa cum spunea si Bruno, ceva deosebit unde sunt extrem de putini pe piata… Dar vom mai vorbi despre acestea la un moment dat…
(Marius Stan)
